O oprire pe Transalpina nu înseamnă doar peisaje spectaculoase și drumuri șerpuite prin Munții Parâng. La coborârea de pe „Drumul Regelui”, turiștii descoperă un loc în care tradiția, gastronomia și portul popular românesc sunt păstrate cu grijă: Stâna Ștefanu, gospodărită de Mărioara Băbu, declarată „Tezaur Uman Viu”.
Transalpina, cunoscută și sub numele de „Drumul Regelui”, este una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din România. Drumul traversează patru județe – Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba – și străbate Munții Parâng de la sud la nord, oferind turiștilor priveliști impresionante asupra crestelor și văilor. Pe porțiunea de mare altitudine a Transalpinei, șoseaua se transformă într-un adevărat „drum de creastă”, trecând la mică distanță de vârfuri precum Dengheru, Păpușa, Urdele, Iezer și Muntinu, iar pentru cei care pornesc spre Obârșia Lotrului, unul dintre cele mai cunoscute popasuri este Stâna Ștefanu.
La aproximativ 17 kilometri de intersecția cu drumul către Petroșani și Obârșia Lotrului, turiștii pot face o pauză într-un loc în care atmosfera de munte se îmbină cu tradițiile autentice ale satului românesc. Aici, gazda locului, Mărioara Băbu, îi întâmpină pe turiști cu preparate tradiționale și cu povești despre viața de la stână.
Pentru mulți dintre cei care ajung la Stâna Ștefanu, popasul este și o ocazie de a descoperi gustul autentic al bucătăriei ciobănești. Printre preparatele care îi atrag pe turiști se numără tocana de oaie, cârnații de oaie, brânza cu mămăligă și smântână, bulzul, dar și alte produse tradiționale. Mâncarea, peisajul montan și atmosfera de la stână transformă oprirea într-o experiență aparte pentru turiștii români, dar și pentru cei veniți din străinătate.
Dincolo de bucatele tradiționale, Stâna Ștefanu ascunde o adevărată comoară culturală. Aici poate fi descoperită o colecție impresionantă de costume populare, păstrate ca mărturie a tradițiilor și identității românești.
Pentru turiștii, din Mehedinți, care ajung pe Transalpina, există și un motiv special de emoție: la Stâna Ștefanu se găsesc două costume populare care au aparținut regretatei Domnica Trop, una dintre personalitățile reprezentative ale folclorului mehedințean. Prezența acestor costume la stână creează o legătură aparte între tradiția păstrată în munții Parâng și patrimoniul cultural al Mehedințiului.
O altă atracție a Stânei Ștefanu o reprezintă cojoacele din piele naturală de oaie. Turiștii au posibilitatea să le îmbrace și să se fotografieze purtându-le, transformând o piesă tradițională de port într-o amintire de neuitat de pe Transalpina.
Pentru cei care vin aici, experiența nu este doar despre o fotografie spectaculoasă de vacanță. Este și o întâlnire directă cu obiecte, îndeletniciri și tradiții care fac parte din cultura pastorală românească.
Pentru turiștii care aleg să traverseze Transalpina, Stâna Ștefanu poate deveni una dintre opririle care dau sens întregii călătorii.
Peisajele spectaculoase ale Munților Parâng, bucatele tradiționale, costumele populare și poveștile despre viața la stână alcătuiesc împreună o experiență care depășește simpla călătorie cu mașina pe unul dintre cele mai frumoase drumuri montane din România iar pentru mehedințeni, întâlnirea cu cele două costume care au aparținut Domnicăi Trop adaugă acestui popas de pe „Drumul Regelui” o valoare sentimentală aparte.
Stâna Ștefanu rămâne, astfel, un loc în care muntele, tradiția și gastronomia românească se întâlnesc, iar turiștii pot lua cu ei nu doar fotografii spectaculoase de pe Transalpina, ci și o parte din povestea satului și a oamenilor care au păstrat vii aceste tradiții.
✍️Redactor-șef: Alina Amza