Angajații Complexului Energetic Oltenia (CEO) ies din nou în stradă, temându-se că, începând cu 1 aprilie, vor rămâne fără locuri de muncă. Minerii din județul Gorj au anunțat că astăzi, 24 martie 2026, vor protesta în Capitală, în fața Guvernului. Manifestația urmează să se desfășoare între orele 12.00 și 17.00, la protest fiind așteptate aproximativ 1.000 de persoane.
Arhivă
Criza de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) a depășit de mult granițele unei simple dificultăți economice, transformându-se într-o problemă cu implicații sociale, strategice și chiar de securitate națională. În timp ce la nivel european se promovează ideea unei tranziții verzi echilibrate, menită să protejeze atât mediul, cât și locurile de muncă, realitatea din județul Gorj pare să contrazică acest principiu.
Aproximativ 1.800 de angajați ai companiei sunt trimiși acasă, în lipsa unor soluții concrete, a unei protecții sociale eficiente sau a unor alternative economice viabile. În aceste condiții, ceea ce ar trebui să fie o tranziție controlată și sustenabilă riscă să se transforme într-un proces accelerat de dezindustrializare.
Complexul Energetic Oltenia nu reprezintă doar o entitate economică, ci un element esențial al sistemului energetic național. Compania asigură o parte importantă din consumul de energie al României și contribuie la stabilitatea regională, într-un context geopolitic tot mai sensibil. Slăbirea acestei capacități ridică semne de întrebare privind securitatea energetică a țării.
În același timp, presiunea financiară generată de costurile certificatelor de CO₂ a afectat puternic activitatea companiei. Lipsa unui sprijin consistent din partea statului a amplificat dificultățile, conducând la un lanț de consecințe: disponibilizări, tensiuni sociale și forme extreme de protest, inclusiv greve ale foamei.
În acest context, sindicatele propun o soluție alternativă: transformarea Complexului Energetic Oltenia într-un hub regional pentru economia circulară și dezvoltarea tehnologiilor de captare și utilizare a carbonului. O astfel de strategie ar putea nu doar să mențină locurile de muncă existente, ci și să creeze mii de noi oportunități, poziționând România ca un actor relevant în noua economie verde.
Specialiștii atrag atenția că România nu este obligată să aleagă între protecția mediului și protejarea locurilor de muncă, ci poate găsi un echilibru între cele două.
Pentru a evita o criză profundă în regiune, sunt necesare măsuri urgente, precum:
- suspendarea disponibilizărilor,
- compensarea corectă a costurilor de carbon,
- menținerea capacităților energetice strategice,
- investiții reale în tehnologii moderne și sustenabile.
În lipsa acestor intervenții, riscul nu este doar pierderea unei industrii, ci destabilizarea unei întregi regiuni. Situația actuală cere acțiuni rapide și responsabile din partea decidenților, pentru ca promisiunile să fie transformate în politici concrete.
