Semnarea memorandumului de înțelegere dintre România și Serbia pentru realizarea proiectului Porțile de Fier 3 (Djerdap 3) readuce în prim-plan una dintre cele mai importante investiții energetice, pregătite în Europa de Sud-Est. În timp ce documentul este prezentat drept un pas decisiv pentru demararea proiectului, reprezentanții PSD susțin că acesta ar fi putut fi semnat cu multe luni mai devreme, dacă nu ar fi existat blocaje administrative.
Printre cei care au reacționat se numără președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, și fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, care afirmă că proiectul a fost întârziat în circuitul de avizare, deși Ministerul Energiei și-ar fi îndeplinit obligațiile încă din 2025.
Pentru județul Mehedinți, viitoarea investiție înseamnă mai mult decât construirea unei noi hidrocentrale, proiectul va aduce beneficii economice importante și va consolida poziția județului în sectorul energetic.
„Este un obiectiv strategic pentru România, dar și un proiect cu o miză uriașă pentru județul Mehedinți, locul unde această investiție va prinde contur și va genera beneficii pe termen lung pentru comunitatea noastră”
, a transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu
Investiția va genera locuri de muncă atât în perioada construcției, cât și după punerea în funcțiune, va atrage investiții în infrastructură și va crea noi oportunități pentru mediul de afaceri local.
La rândul său, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, susține că procedurile pentru realizarea proiectului au început încă din vara anului trecut. Potrivit acestuia, pe 4 august 2025, Ministerul Energiei a transmis către Ministerul Afacerilor Externe memorandumul necesar pentru negocierea și semnarea acordului cu Serbia, după consultări cu Hidroelectrica. Ivan afirmă însă că documentul a rămas blocat luni de zile în procesul de avizare.
Conform declarațiilor sale:
- avizul Ministerului Mediului ar fi fost emis abia la 15 ianuarie 2026;
- după fiecare modificare solicitată, documentul ar fi fost retransmis Ministerului Afacerilor Externe;
- în februarie 2026, MAE ar fi solicitat noi clarificări tehnice;
- între timp, Guvernul Serbiei aprobase deja memorandumul încă din 20 februarie 2026.
Fostul ministru susține că Ministerul Energiei a răspuns tuturor solicitărilor și a menținut permanent proiectul pe agenda discuțiilor bilaterale cu Serbia, atât la București, cât și la Washington.
Atât Bogdan Ivan, cât și Aladin Georgescu afirmă că întârzierile au fost generate de procedurile de avizare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Mediului.
„Este inadmisibil ca proiectele energetice strategice pentru România să fie blocate luni întregi de birocrație și de calcule politice”
, susține Bogdan Ivan.
Fostul ministru afirmă că proiectul nu s-a modificat între timp, însă schimbarea conducerii Ministerului Energiei ar fi făcut ca investiția să fie prezentată acum drept o realizare de către cei care, în opinia sa, au contribuit anterior la întârzierea acesteia.
Proiectul Porțile de Fier 3 este dezvoltat în parteneriat egal între Hidroelectrica și compania energetică din Serbia și presupune construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.
Acest tip de centrală este considerat esențial pentru stocarea energiei produse din surse regenerabile și pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, într-un context în care România investește tot mai mult în energie verde.
Pentru județul Mehedinți, această investiție înseamnă mult mai mult decât un obiectiv energetic. Înseamnă locuri de muncă în perioada de execuție și în etapa de operare, investiții în infrastructură, oportunități pentru mediul de afaceri local și consolidarea statutului județului nostru ca pol strategic în domeniul energiei.
Mehedințiul a fost și rămâne un reper pe harta energetică a României, iar realizarea proiectului Porțile de Fier 3 reprezintă o investiție în viitorul județului nostru și în securitatea energetică a țării.
Îmi doresc ca toate instituțiile implicate să trateze acest proiect cu responsabilitatea pe care o merită și să nu mai permită ca interesele politice sau blocajele administrative să întârzie investiții atât de importante pentru România și pentru mehedințeni.
, a mai transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți
Semnarea memorandumului reprezintă doar începutul proiectului. Urmează etapele tehnice, studiile de fezabilitate, obținerea autorizațiilor și identificarea finanțării, înainte ca una dintre cele mai ambițioase investiții energetice din regiune să intre efectiv în faza de execuție.