Tensiuni tot mai mari, în jurul noii legi a salarizării. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) anunță că nu acceptă modificări ale grilei convenite anterior și acuză că educația este din nou dezavantajată în proiectul aflat în discuție.
Noua lege a salarizării pune, din nou, presiune pe relația dintre Guvern și sindicatele din educație. După discuțiile purtate pe 11 august 2026 la nivel guvernamental, reprezentanții FSLI au transmis un mesaj fără echivoc: grila de salarizare pentru angajații din educație nu trebuie negociată în sensul diminuării avantajelor stabilite anterior.
Președintele FSLI, Simion Hăncescu, susține că organizația sindicală nu este dispusă să accepte un compromis în ceea ce privește raportul dintre salariile din sistem. Potrivit lui Hăncescu, sindicaliștii cer ca rezultatul negocierilor din 2024 să se regăsească în forma finală a actului normativ, după transformarea raportului inițial 12 la 1 în 1 la 8, prin comprimarea diferenței dintre salariul maxim și cel minim.
Mesajul FSLI este clar: grila negociată nu trebuie modificată astfel încât angajații din educație să piardă din drepturile salariale avute în vedere în discuțiile anterioare.
Liderul sindical a caracterizat proiectul noii legi a salarizării drept „o cacealma”, argumentând că acesta nu respectă angajamentele asumate în 2023 față de angajații din educație.
„Ne-am precizat, din nou, punctul de vedere, și anume că nu acceptăm niciun compromis legat de grila de salarizare. Ceea ce am lucrat în 2024, transformat în raportul 12 la 1 – la 1 la 8, pentru că e vorba de o comprimare a raportului maxim și minim, trebuie să se regăsească în forma finală.”
, este poziția transmisă de președintele FSLI după discuțiile de la nivel guvernamental.
Pentru sindicaliști, miza este una majoră: modul în care va fi construită noua grilă va influența nivelul veniturilor pentru numeroși angajați din sistemul de învățământ.
La ieșirea de la discuțiile desfășurate la Ministerul Muncii, Simion Hăncescu a catalogat proiectul drept „inacceptabil” și a susținut că actuala variantă favorizează alte sectoare bugetare, în timp ce educația rămâne dezavantajată.
Afirmațiile liderului FSLI readuc în prim-plan una dintre cele mai sensibile probleme din sistemul de învățământ: nivelul salarizării și promisiunile făcute angajaților din educație în ultimii ani.
Discuțiile privind noua lege a salarizării sunt departe de a fi încheiate, iar poziția fermă a FSLI poate pune presiune suplimentară asupra negocierilor dintre sindicate și autorități. Pentru cadrele didactice și ceilalți angajați din educație, miza este directă: forma finală a grilei de salarizare și modul în care vor fi respectate angajamentele asumate de autorități.
Deocamdată, sindicatele transmit că nu sunt dispuse să accepte o variantă care, în opinia lor, ar lăsa educația „la coadă” în noua arhitectură salarială a sectorului bugetar.
✍️Redactor-șef: Alina Amza