Ministrul Educației, Mihai Dimian, anunță una dintre cele mai importante reforme ale ultimului deceniu: Bacalaureatul va fi complet redesenat începând cu 2030, devenind un examen diferențiat, construit în jurul specializării și alegerii elevilor. Ordinul de ministru care stabilește structura probelor a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial.
Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial.
Ordinul aprobă lista probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generație de absolvenți care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru și a programelor școlare aprobate începând cu anul școlar 2026–2027.
, a postat pe pagina sa de socializare, Mihai Dimian, ministrul Educației
Reforma vizează prima generație de elevi care va parcurge liceul integral pe baza noilor planuri-cadru, începând cu anul școlar 2026–2027, și care va susține examenul maturității în 2030.
Potrivit documentului, noul Bacalaureat păstrează elementele de bază ale evaluării naționale, dar introduce o arhitectură complet diferențiată, corelată cu filiera, profilul și specializarea fiecărui elev.
Structura Bacalaureatului 2030 include în continuare probe de competențe lingvistice și digitale, dar introduce modificări semnificative:
- evaluarea competențelor de comunicare în limba română și limba maternă (unde este cazul);
- două limbi moderne obligatorii la nivel de competență;
- competențe digitale evaluate separat;
- probe scrise diferențiate, în funcție de profil și specializare;
- o nouă probă de competențe de bază, cu rol complementar.
Cea mai importantă schimbare este introducerea unui sistem de probe scrise diferențiate:
- la profilul real, elevii vor susține matematică sau științe exacte, cu opțiuni extinse între fizică, chimie, biologie sau informatică;
- la științe sociale, accentul cade pe istorie și discipline socio-umane;
- la filologie, apar opțiuni precum limbi străine, istorie sau geografie;
- la filiera tehnologică și vocațională, probele sunt adaptate direct domeniului de pregătire.
În plus, este introdusă o probă suplimentară de competențe de bază, gândită ca o evaluare transversală a culturii generale, diferită de structura actuală a examenului.
- pentru profilul real: o disciplină la alegere între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie
- pentru profilul umanist: o disciplină la alegere între matematică, fizică, chimie, biologie
- pentru filiera tehnologică – una dintre disciplinele de la profilul real/uman, complementar cu disciplinele alese la proba E
- pentru filiera vocațională - una dintre disciplinele de la profilul real/uman, complementar cu disciplinele alese la proba E
!!!Această probă nu există în actuala structură a bacalaureatului și este o probă complementară profilului.
Reforma este justificată prin nevoia de corelare între ceea ce elevii învață și ceea ce sunt evaluați la finalul liceului, dar și prin asigurarea unei mai mari transparențe și predictibilități pentru elevi și profesori.
Documentul prevede explicit că noile probe sunt aliniate la Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și la noile planuri-cadru, iar aplicarea lor devine obligatorie pentru generația care începe liceul în 2026.
Ministerul Educației subliniază că orice modificare ulterioară a structurii Bacalaureatului 2030 va necesita modificarea prealabilă a legii educației, ceea ce consolidează caracterul stabil al reformei.
Reforma marchează astfel o schimbare de paradigmă: Bacalaureatul nu mai este un examen unic pentru toți, ci un sistem adaptat traseului educațional individual, cu accent pe competențe, specializare și relevanță practică.